by

Cultura excesului

Gucci, Gucci, Gucci, Gucci
Gucci, Balenciaga

La momentul de față cea mai ascultată melodie în România e realizată de un rapper/trapper și un manelist, iar jumătate din versuri conțin nume de branduri de haine. Cred că suntem la apogeul unei culturi a excesului, consumerismul extrem lovindu-se de una dintre cele mai mari crize economice din istorie.

Nu mă miră faptul că puțini oameni din jurul meu pot rezista la un șoc financiar precum cel ce urmează. Câți au bani puși deoparte din care pot trăi 6-12 luni în cazul în care rămân fără venitul locului de muncă?

Pe de o parte, autoritățile și cei ce decid politica monetară au creat un mediu în care punerea banilor deoparte este descurajată, iar excesul și deciziile investiționale au devenit din ce în ce mai iraționale.

Pe de altă parte, oamenii au îmbrățișat situația și au preferat cheltuielile pe case, vacanțe și haine de designer în detrimentul economiilor. Proiectele imobiliare de la periferie fără canalizare sau drumuri de acces, personajele fără substanță ce au devenit influenceri, importanța modului în care te afișezi pe social media, toate reflectă atitudinea societății actuale: e mai important ce primim și cum ne simțim astăzi, decât ce consecințe vor avea acțiunile noastre în viitor.

Faptul că intrăm în recesiune e evident. Problema e magnitudinea ei și dacă vorbim de ceva ce putem trece în 3-6 luni sau de o depresie. E prea devreme să ne dăm seama, dar prognozele economice nu arată deloc bine.

Cum artiștii traversează vremuri grele, iar principala lor sursă de venit (concertele) este momentan distrusă, mă aștept ca mesajul din piesele mainstream să se schimbe radical. Enumerarea brandurilor de lux va fi înlocuită de abordarea unor teme precum despărțirea, sărăcia și violența.

Articol updatat pe

Scrie un comentariu

Lasă un comentariu